Panait Istrati - romanticul vagabond cu Dunărea-n suflet
140 de ani de la naÈ™tere si 100 de ani de la publicarea „Chirei Chiralina”










de Alla Stâncaru-Luncă
​
19 decembrie 2024
Cu ocazia celor două evenimente aniversare, au avut loc simpozioane, întâlniri, dezbateri în Romania È™i FranÈ›a, acolo unde Panait Istrati este cunoscut È™i apreciat. In FranÈ›a, È™i-a publicat prima carte „Chira Chiralina” la îndemnul dar È™i cu sprijinul prietenului său, scriitorul Romain Rolland, la editura Rieder, în colecÈ›ia intitulată “Prozatori francezi contemporani”.
In aplicația CelebRo găsiți mai multe adrese pariziene ale lui Istrati.
​
ViaÈ›a lui Panait Istrati pare ea însăși un roman. Poate că primele file încep atunci când, elev fiind la È™coala primară din Brăila, pleca de la ore. Dunărea îl fascina, dar cel mai mult vapoarele care o traversau È™i care parcă îl îndemnau la o lungă călătorie prin care să descopere alte lumi.
Mai tîrziu, matur fiind, se plimba prin Grădina Publică, se oprea la Casa grădinarului, care, acum este Casa memorială Panait Istrati È™i, dintr-un loc anume, de unde Dunarea se vedea cel mai bine, continua să viseze. Poate tocmai de asta a purtat-o în suflet pe oriunde a călătorit. Și nu doar în suflet, ci È™i în paginile pe care ni le-a lăsat în română È™i în franceză.
Asta deducem din interviul pe care l-am realizat cu domnul Zamfir Bălan, cercetător È™tiinÈ›ific. Domnia sa se ocupă de viaÈ›a È™i opera lui P. Istrati de peste 30 de ani, timp în care a publicat numeroase studii È™i a realizat două ediÈ›ii ale operei istratiene, dintre care una bilingvă, română-franceză.
​
Vă prezentăm câteva fragmente din acest interviu.
Alla Stâncaru-Luncă: Domnule Zamfir Bălan, sunteÈ›i unul dintre cercetătorii operei lui Panait Istrati din România, pentru că sunt È™i din afara țării. V-aÈ›i ocupat de acest scriitor probabil È™i din motivul că este brăilean.
Zamfir Bălan: Într-adevăr, Panait Istrati, când a plecat în lume, a luat o parte din Brăila cu el È™i, pe urmă, această parte din Brăila a fost plasată de Panait Istrati în diverse medii culturale din întreaga lume.
El s-a născut în Brăila acum 140 de ani, în august 1884, È™i a copilărit acolo, È™i-a făcut studiile în Brăila: doar patru clase, pentru cei care-È™i închipuie că Panait Istrati a studiat foarte mult. Nu! P. Istrati a fost un autodidact prin excepÈ›ie. Dar a învățat patru clase, cele primare, două le-a repetat, deci, în total, a avut È™ase ani de È™coală, după care tot ceea ce înseamnă formaÈ›ia de intelectual a lui Panait Istrati este muncă de autodidact. (…)
De altminteri, cred că în aceÈ™ti ani în care, conform Foii matricole, Panait Istrati a excelat la citire, îi plăcea să citească foarte mult, aceÈ™ti ani l-au format ca un foarte bun cititor de literatură română la început È™i mai apoi de traduceri, în anii în care s-a stabilit în ElveÈ›ia mai întâi È™i mai apoi în FranÈ›a, cititor de clasici francezi dar cu ajutorul dicÈ›ionarului.
A.S. : Nu demult aÈ›i participat la o întâlnire de la Lyon dedicată scriitorului P. Istrati.
Z.B. : Colocviul de la Lyon a fost o iniÈ›iativă a Consulatului Român de la Lyon, într-un parteneriat cu AsociaÈ›ia „Les Amis de Panait Istrati” din FranÈ›a È™i cu Institutul Cultural Român de la Paris. Acolo lucrurile au mers pe două direcÈ›ii – aniversarea celor 140 de ani de la naÈ™terea lui Panait Istrati (…) dar È™i aniversarea celor 100 de ani de la apariÈ›ia „Chirei Chiralina”: 100 de ani de celebritate cu „Chira Chiralina” – cartea care, să spunem aÈ™a, l-a lansat pe Panait Istrati ca scriitor È™i cartea care l-a menÈ›inut È™i-l menÈ›ine È™i astăzi în fruntea scriitorilor foarte citiÈ›i din toată lumea. Întâlnirea a fost la Universitatea Lyon 3, s-au întâlnit specialiÈ™ti în general din FranÈ›a, dar nu numai, care au avut abordări legate de aceste două direcÈ›ii. În paralel, la BucureÈ™ti, două săptămâni mai târziu, a fost o manifestare similară, de asemenea pusă sub egida celor două evenimente, 140 È™i 100 de ani.
A.S. : Ce credeÈ›i c-a însemnat pentru Panait Istrati cultura franceză, FranÈ›a în general È™i Parisul în mod special, pentru că iată, site-ul nostru e È™i despre românii din Paris.
Z.B.: AÈ™ spune fără să stau mult pe gânduri că limba franceză, spaÈ›iul cultural francez, au fost È™ansa lui P. Istrati. Un argument pentru această afirmaÈ›ie este faptul că literatura lui Panait Istrati a circulat È™i circulă în toată lumea în limba franceză È™i prin traduceri bazate pe limba franceză. (…) Parisul a fost un vis vechi. (...) Prima descindere la Paris este anterioară plecări în ElveÈ›ia, din 1916. Prima dată a mers la un cizmar, de fapt era un confecÈ›ioner român de pantofi, Gheorghe Ionescu, care avea atelier de pantofărie undeva lângă Champs Élysées – Rue du Colisée, aÈ™a se cheamă strada È™i acum. Pe casa unde Panait Istrati È™i-a scris o parte dintre opere este È™i astăzi o placă pe care se menÈ›ionează È™ederea lui Panait Istrati acolo.
Atunci, în prima călătorie pe care a făcut-o la Paris, dornic să vadă oraÈ™ul luminilor cum i se spunea Parisului È™i cum constatase È™i el, l-a cunoscut pe acest Gheorghe Ionescu. A stat la el câteva luni, după care s-a întors în România È™i a revenit după anii '20 când s-a reîntâlnit cu acest Ionescu È™i după aceea a stat mai mult în FranÈ›a, la Paris în special. În acele prime luni, Istrati n-a ratat niciun muzeu, nicio galerie de artă, aÈ™a că în câteva luni cunoÈ™tea tot ce oferea Parisul în materie de cultură.
[...]
​
Mai mult:
https://www.muzeulbrailei.ro/memoriale/casa-memoriala-panait-istrati-1/